Parafrazând o afirmatie a marelui pictor Stefan Lucian, facut în vara anului 1909 într-o epistola "frumos e un biet cuvânt searbad care nu spune nimic din splendoarea peisajului" românesc, cunoasterea spatiului rural românesc demareaza ca un experiment, continua cu o permanenta cercetare si se va sfârsi printr-o pasiune constanta, întretinuta de dorinta permanenta a "redescoperiri" ori a revederii. Cuvintele nu vor putea reda întotdeauna varietatea impresiilor , a gândurilor, a sentimentelor ce se nasc sub imperiul emotiilor traite în strabaterea plaiurilor carpato-dunarene.

România este situata în Europa, la jumatatea distantei dintre Ecuator si Polul Nord (45' latitudine nordica) si aproximativ la jumatatea distantei dintre Oceanul Atlantic si Muntiii Urali (25' latitudine estica). Asezat la raspântia dintre partile estica, vestica si meridionala a Europei, teritoriul tariii noastre este fomat din proportii egale din munti (31%), dealuri si podisuri (36%), câmpii si lunci (35%), respectând si din acest punct de vedere regulile echilibrului si armoniei

Clima temperat-continentala, reteaua radiara de râuri ce izvorasc din lantul carpatic, apele minerale si termale cu proprietati curative, pasunile si fânetele, padurile de rasinoase si foioase, lacurile si iazurile, Dunarea si Delta sa, luncile si câmpiile constituie separat sau la punctul de întâlnire peisaje cu puternica personalitate, pline de caldura oamenilor ce le însotesc.

Spatiul rural românesc este denumit carpato-danubiano-pontic deoarece este carpatic prin relief, dunarean prin reteaua lui hidrografica si pontic prin deschiderea sa la Marea Neagra, implicit la Oceanul Planetar

Lantul Muntilor Carpati reprezinta un rol deosebit pentru clima, ape, bogatii, vegetatie fauna, soluri etc. El are pozitie centrala si forma de cetate sau inel, din preajma acestuia succedându-se celelalte forme de relief. Dar ceea ce îi confera locul de frunte în patrimoniul turistic al tarii sunt peiasjele: impresionante, dantelarii de basm în forme carstice din regiunile calcaroase, circuri si vai glaciare, piscuri golase, forme inedite sau ciudate ale stâncilor.

La adapostul acestora apar vechile vetre de locuire - tarile Maramuresului, Bârsei, Fagarasului, Hategului, Vrancei, Almasului etc. Pe firul râurilor carpatice, în vaile acestora se însira deasemenea asezari pitoresti, din rândul carora unele sunt vestite pentru climatul sau apele lor minerale.

Portiunea vestica este reprezentata de lantul eruptiv unde manifestarile postvulcanice au contribuit la aparitia localitatilor balneare în preajma mofetelor, apelor hipotermale sau izvoare bicarbonate. Lantul vulcanic a condus la apatitia unor depresiuni, în cadrul carora s-au dezvoltat numeroase asezari: numim aici Depresiuena Maramuresului, cea a Dornelor, a Gurghiului, a Ciucului.

Carpatii Orientali sunt marcati în deosebi de multimea trecatorilor naturale: Bratocea, Oituz, Ghimes, Bicaz, Rotunda, Prislop, Gutâi, care au facut posibila circulatia de o parte si de alta a lantului carpatic înca din vremuri îndepartate.

Portiunea cea mai spectaculoasa si impunatoare a Carpatilor Românesti o constituie, fara urma de dubiu, Carpati Meridionali - între culoarul Timis-Cerna ( la vest) si Valea Prahovei (la est). Supranumiti si Alpii Românesti, ei ating prin câteva vârfuri peste 2500 de metrii: Omu (2505 m) în masivul Bucegi, Moldoveanu (2544 m) si Negoiu (2535 m) în muntii Fagaras, Parâng (2518 m), Peleaga (2529 m) în muntii Retezat etc. Jiul si Oltul au ferestruit în acesta catena vai transversale ca si Prahova împreuna cu Dâmbovita. Aici, între masivii muntosi ai Bucegilor si Pietrei Craiului, între Transilvania si Muntenia legate de Culoarul Rucar-Bran se afla leaganul turismului românesc si începuturile turismului rural din tara noastra.

Între Olt si Jiu, întâlnim culmile Parângului, Sireanului si Cândrelului cu creste pitoresti, caldari si vai galciare, culmi netede împestritate de lacuri acoperite de pajisti. Spre sud, dincolo de Depresiunea Petrosani, ne întâmpina culmile Muntilor Vâlcan, Mehedinti si Cerna, unde avem ocazia sa admiram adevarate bijuterii sapate în calcar: pesteri, poduri, doline.

A treia latura a Cetatii Carpatilor se deschide între Defileul Dunarii si Valea Somesului, este numita de geografi Carpatii Occidentali. Carecterizata de platforme netede, doar în zona centrala vom întâlni vârfuri de peste 1800 de metri (Curcubata, Bihor, Vladeasa, Muntele Mare). Prabusirile tectonice au creat aici un aspect insular si largi culoare, în acelasi timp o mare variatie a peisajului si reliefuri spectaculoase. Bazaltele de la Detunat, Cheile, abrupturile, dolinele si pesterile (Cetatile Ponorului, Pestera Ursilor, Pestera Scarisoara, Pestera Meziad etc) sunt doar câteva dintre atractiile turistice al zonei.

Iar pentru ca frumusetea fara puritate nu este nimic, lantul are în componenta sa stravechi si bogati Munti Apuseni, plaiuri desprinse din paginile cartilor de povesti.

Depresiunea si Podisul Transilvaniei este portiunea aflata în interiorul arcului carpatic, cu relief ce variaza între 700-800 m si respectiv 350-500 m. În estul Depresiunii Transilvaniei întâlnim o centura de dealuri înlate, care închid mici depresiuni ce seamana cu Subcarpatii aflati în exteriorul arcului carpatic.

Subcarpatii sunt dispusi în extariorul lantului carpatic, dublând parca zidul de aparare al "cetatii". Formati din trei subdiviziuni - Subcarpatii Moldovei, Subcarpatii Curburii si Subcarpatii getici, formeaza o asociere de culmi înlate, brazdate de ape, bine populate si cultivate cu cereale sau lievzi; tot în acesta zona vita de vie este la ea acasa si a facut renumite localitati ca: Odobesti, Panciu, Pietroasele, Stafanesti, Valea Calugareasca etc., prin soiurile de vinuri renumite în întreaga lume.

În strafundul lor, culmile subcarpatice pastreaza bogatia "aurului negru", carbunilor, sarii si a izvoarelor de apa minerale..

În estul României si a dealurilor subcarpatice coboara domol de la nord spre sud Podisul Moldovei, ce se învecineaza în sud-est cu Podisul Dobrogei, iar la sud-vest are o alta ruda mai distanta - Podisul Getic.

Pe cuprinsul acestor locuri o anumita pomicultura si viticultura se afla la mare cinste; drept urmare de renume sunt viile de la Cotnari, Iasi si Husi sau cele de la Niculitel, Murfatlar si Ostrov, cum nu mai putin vestite sunt cele din preajama Pitestiului, Dragasaniului sau Strehaiei.

Data fiind bogatia si frumusetea zonelor de podis, acestea sunt bine populate, iar traditiile, obiceiurile populare transmise din generatie în generatie, ca si legendele si povestile localnicilor sunt tot atâtea atractii alaturi de vinuri ori preparate gastronomice traditionale carora cel ce a avut sansa de a le cunoaste, ca si neofitul, nu le poate rezista.

Litoralul Marii Negre reprezinta un loc nepereche si cu o puternica personalitate. Între Chilia si capul Midia prezinta plaje si grinduri întinse, iar întreaga zona este foarte scunda. În schimb, la sud vom întâlni o faleza de 15-20 m ce adaposteste plaje cu nisip fin.

Platforma litorala ce se apleaca lin lânga "riviera" româneasca are pâna departe în larg adâncimi reduse, fiind la origine o veche câmpie invadata de apele marii.

Delta Dunarii constituie partea cea mai joasa de pe teritoriul tarii noastre. Portiunile de uscat, la cotele obisnuite ale fluviului, reprezinta circa 13%, cea mai mare parte a Deltei fiind acoperita de mlastini, lacuri, gârle si ape permanante. O atractie deosebita pentru turism o constituie peisajul exotic, unic în felul lui pe întreg teritoriul european, adevarat sanctuar pe care 280 de specii de pasari si l-au ales ca lacas, cum aprecia si celebrul savant farncez Jacques Ives Cousteau. Pentru a conserva si pastra aceasta lume uimitoare, teritoriul prezentat constituie în momentul de fata Rezervatia Biosferei Delta Dunarii.

Câmpiile se întind în sudul si vestul tarii noastre. Cea mai mare - Câmpia Româna - se afla la nord de Dunare, de la Drobeta Turnu-Severin pâna la Galati. Ea asigura aproximativ 40% din productia agicola a României. Partea sa estica se numeste Baragan si prezinta (prin lacurile sale sarate: Lacul Sarat (în apropiere de Braila), Lacul Amara (lânga Slobozia), Movila Miresei, Balta Alba) interes nu numai agricol ci si turistic (utilizarea apelor în scopuri terapeutice).

Urmare a plasarii în centrul Eurasiei pe de o parte si a reliefului sau pe de alta parte, România are un climat temperat aflat sub influenta maselor de aer umed dinspre Atalntic, a maselor de aer uscat, continental, provenind din rasaritul continentului, cât si de aer mediteranean ce vine dinspre sud. Rezulta deci un climat continental-modelat cu nuantari locale influentate de forme de relief si succesiunea anotimpurilor. Toate acestea sporesc culoarea si atractiile peisajului, diversificând în acelasi timp factorii naturali de cura si tratament, sporturi practicate, activitatiile localnicilor, si nu în ultimul rând, regimul alimentar.

Dunarea strabate tara noastra pe o lungime de 1075 km, fiind navigabila pe întreg parcursul si colecând, direct sau indirect, prin intermediul Tisei, toate râurile românesti. Apele colectate sunt varsate prin cele trei brate în Marea Neagra, care întregeste astfel hidrografia patriei si permite legatura cu toate tarile riverane Oceanului Planetar. Având o salinitate de 17-21% si o temepratura medie de 25-27°C vara, sectorul românesc al Marii Negre are un potential balnear cu exceptionale calitati.

Izvoarele minerale, aflate în numar de peste 2000, multe fiind termale, sunt cunoscute si apreciate de peste 2000 de ani (Herculane sau Geoagiu-Bai). Cele mai multe izvoare se afla de-a lungul Carpatilor si Subcarpatiilor, iar valoarea terapeutica a apelor a condus la aparitia a peste 160 de statini.

Lacurile din tara noastra detin 1,2% din suprafata României, cele mai mari fiind lagunele Razim si Sinoe. Numeric lacurile sunt peste 3400, dintre care 2300 sunt naturale; marea majoritate se gasesc în zonele de câmpie si prezinta atât impotanta piscicola cât si de agrement. Deosebite sunt lacurile de munte formate în circurile glaciare aflate în masivele muntoase Rodna, Fagaras, Parâng, Retezat, ca si lacurile unicat: Lacul Rosu, lac de baraj natural si Lacul Sfânta Ana, adapostit în craterul unui vulcan. Celor prezente anterior li se adauga lacurile artificiale realizate pentru valorifiacrea potentaialului energetic: Izvorul Muntelui, Vidra, Vidraru, Fântânele, Valiug etc.

Toate acestea fac din România un loc ideal de petrecere a timpului liber.
Va asteptam!